Capitala cu zone protejate

Arhitectii vor sa schimbe modul in care se construieste, pe motiv ca Bucurestiul s-a dezvoltat haotic.

In Bucuresti au aparut zeci de monstri de sticla
12 zone din Bucuresti ar putea deveni zone protejate din punctul de vedere al construirii, potrivit unui proiect de hotarire al Primariei Capitalei. Astfel, cladirile din zonele Calea Grivitei, Lascar Catargiu, Icoanei, zona Mornand, Bulevardul Magheru, Labirint, Parcele, Vatra Luminoasa, Filipescu, Bonaparte, Mora, zona Victoriei, Domenii si Caderea Bastiliei vor fi evaluate de o comisie care va stabili valoarea istorica si arhitectonica a fiecareia.

Noile cladiri care vor fi construite in aceste zone vor trebui sa respecte liniile arhitectonice adecvate zonei. „S-a creat un haos din cauza constructiilor ridicate la voia intimplarii, in afara unor planuri coerente de urbanism“, se precizeaza in actul normativ la expunerea de motive.

Pe baza acestui studiu, fiecare imobil existent pe aceste strazi va fi incadrat ca si cladire cu grad mare de protectie, statut valabil pentru cele inscrise pe lista monumentelor istorice sau care au o valoare deosebita, cladire cu grad mediu de protectie, care inseamna ca se pot face interventii asupra ei, sau imobil fara grad de protectie, statut ce permite demolarea lui.

Arhitectii vor sa interzica si constructiile care nu respecta arhitectura din centrul Bucurestiului. Potrivit acestora, partea centrala a Capitalei contine marea majoritatea a monumentelor de arhitectura din Bucuresti inscrise in lista monumentelor sau propuse a fi inscrise.

Astfel ca segmentul Lipscani, delimitat de bulevardele Doamnei, I.C Bratianu, Splaiul Independentei si Calea Victoriei, si segmentul Sf. Gheorghe, delimitat de strazile Coltei, G-ral I. Florescu, Radu Calomfirescu, Histrio Botev, Calea Calarasilor, Baratiei, I.C. Bratianu, Jacques Elias, vor putea suferi modificari atit in ceea ce priveste arhitectura numai cu acordul Ministerului Culturii.

Cei care construiesc vor trebui sa respecte linia arhitecturala a strazii, dar trebuie sa aiba intocmit si un studiu de impact privind poluarea aerului si sanatatea oamenilor.

In ceea ce priveste hipermarketurile, acestea vor mai putea aparea doar la marginea orasului, la fel ca si fabricile. Potrivit autoritatilor in domeniu, fenomenul construirii „la intimplare“ a scapat de sub control in Bucuresti. „Fiecare a construit de capul lui, dupa citi bani a avut si cita imaginatie a avut de investit, cu abateri grave de la normele de construire“, a explicat Dorina Niculina Isopescu, directorul Inspectoratului de Stat in Constructii
(ISC).

Potrivit acesteia, arhitectii municipalitatii au eliberat prea multe PUZ-uri cu derogari grave de la lege. „O simpla plimbare prin Capitala conduce la constatarea evidenta ca Primaria Capitalei nu mai este capabila ca gestioneze problema urbanismului. Monstruozitatile realizate in ultimii ani demonstreaza acest lucru.

Bucurestiul este, incetul cu incetul, acaparat de cladiri care nu fac parte din respectivul peisaj, de blocuri
sufocate de aparitia caselor fara retele utilitare ce au distrus spatiul verde. Cetatenii sint nevoiti sa cumpere astfel de locuinte, la preturi exorbitante, facind mari compromisuri legate de confort“, a explicat Niculina Isopescu.